în loc de poveste

Se făcea că mâinile tale se transformau
peste umbra capului meu
în păsări care zburau din ce în ce
mai pe loc
şi-mi acopereau mintea cu aripile desfăcute larg
într-o îmbrăţişare
din care nu mai rămânea nimic
dacă-nchideam ochii
şi se-ntâmpla să mi te şterg din gânduri
chiar şi o secundă
-n care păcatul s-ar fi cuibărit
crezând, deloc întâmplător,
c-aşa arată pentru noi eternitatea.