vineri, 14 decembrie 2012

incinerare.

Vreau să-mi spăl prezentul într-un timp trecut. Dar nu şi-n tine. Într-un altfel de timp;  probabil familiar.. ceva asemănător aromei învechite de scorţişoară sau a petelor de tuş imprimate pe degete. Pe tine aş vrea să te acopăr cu amprente înnegrite-n zeci de mii de rânduri. Aş vrea să-ţi opresc respiraţia-ndelung şi-apoi să te las puţin, foarte puţin să muşti din aerul meu. N-aş vrea să vezi, n-aş vrea să auzi. Să simţi doar. Să te îneci în tot ceea ce-ai simţit vreodată. În toate nopţile nedormite şi în toate orele de aşteptare.

Ţie, numai ţie aş putea să-ţi dau ani întregi fără toamnă.

Un comentariu:

Tu ce gândeşti?