dintre toate cifrele şi mărunţişurile pe care le-aş nimici oricând
dezlipindu-le în fugă de pe emisfera preferată a zilei
aş păstra doar data naşterii tale pe care oricum niciodată n-am ştiut-o sau, cumva,
mereu am uitat-o într-un timp potrivit, înaintea orelor mele fixe.
din întreaga săptămână sufletul ar tânji doar la dimineţile de luni căutând grăbit
să-mi scrijelească locul printre atâţia aburi ai respiraţiilor străine şi-atâţia umeri trişti în lipsa cărora
te-aş regăsi probabil, mai puţin întâmplător, prin fiecare celulă.
Ți-ai schimbat puțin stilul. Dar rămîne la fel de frumos, poate chiar mai frumos. Îmi place mult această poezie.
RăspundețiȘtergeremă schimbă cuvintele, probabil, din când în când. cu toţii suntem plictisitori şi fără de vreo şansă, uneori, de le cădem pradă atât de uşor. îţi mulţumesc
Ștergere